In viitor inima se va putea autoregenera

Inima este motorul organismului nostru fara de care viata, asa cum o stim noi astazi, nu ar fi posibila. Aceasta are funcţia de pompă, generator de contracţii ritmice auto-întreţinute ce asigură energia necesară deplasării sângelui prin circuitul închis al organismului.

Oamenii de stiinta au facut o descoperire remarcabila in urma unor studii de laborator. Acestia sustin ca injectarea unei anumite proteine in sistemul vascular al soarecilor de laborator a stimulat multiplicarea celulelor miocardice ale acestora dupa un infarct, imbunatatindu-le functiile cardiace. Rezultate experimentului anunta o posibila metoda de regenerare a tesutului inimii umane.

Inima adulta este remarcabil de statica. Desi cercetarile din ultimul an au evidentiat faptul ca un mic numar de noi celule musculare cardiace sunt create la varsta adulta, regenerarea celulara de la acest nivel se diminueaza, astfel incat daunele provocate inimii de un infarct nu pot fi vindecate in mod natural.

Prin intermediul acestei cercetari, oamenii de stiinta au descoperit ca prin injectarea unui factor de crestere denumit neuregulin1 (NRG1) in soareci si sobolani, capacitatea de inmultire a celulelor lor miocardice a fost stimulata.

Dupa aproximativ trei luni de injectii, inimile animalelor au prezentat o marire scazuta si o functionare imbunatatita. Pana astazi, eforturile de reparare a tesutului coronarian implicau tratamentul cu celule stem.

Acest studiu este primul care exloreaza o noua abordare de refacere a functiilor inimii. Totusi, inainte ca factorul de crestere sa poate fi testat pe oameni, cercetatorii trebuie sa realizeze si alte teste care sa le demonstreze ca metoda este sigura.

Pasul urmator este reprezentat de aplicarea tehnicii pe porci, care sunt din punct de vedere fiziologic mai apropiati de om decat rozatoarele. Una dintre temeri este aceea ca, de vreme ce aceasta proteina nou descoperita circula prin intregul corp, ar putea cauza replicari nedorite ale celulelor in tesutul mamar sau la nivelul tesutului nervos.

Cauzele si simptomele infarctului miocardic

Infarctul miocardic, numit frecvent si atac de cord, reprezinta intreruperea fluxului sangvin la nivelul unei portiuni a cordului, ce determina moartea celulelor miocardice. Cel mai frecvent se produce prin obstructia unei artere coronare in urma rupturii unei placi de aterom, care este un depozit de lipide si celule albe la nivelul peretelui arterial. Ischemia (reducerea fluxului sanguin) si hipoxia (aportul insuficient de oxigen) rezultate, netratate in timp util, duc la moartea muschiului inimii.

Cauze

Cauza principala a infarctului si anginei este boala coronariana. Aceasta isi face aparitia cand placile ateromatoase se formeaza de-a lungul peretilor interni ai arterelor coronare, provocand incetarea fluxului sangvin spre inima. Aceasta boala debuteaza in general in adolescenta si are o dezvoltare lenta. Aceste depuneri de placi ateromatoase pot cauza complicatii precum: angina pectorala, infarctul miocardic, accidentul cerebral etc.

Exista, insa, si cazuri nonaterosclerotice dintre care putem enumera traumatismele (disectia de aorta, emboliile coronariene, prolapsul de valva mitrala, endocardita bacteriana, hipertrofia ventriculara, consumul de substante interzise, spasmele coronariene etc.)

Pacientii cu angina instabila si cei cu factori de risc coronarian au un risc crescut de infarct miocardic acut. Factorii de risc sunt de doua tipuri: factorii de risc nemodificabili precum sunt varsta, sexul, istoricul familial si factori de risc modificabili precum sunt fumatul, dislipidemia, diabetul, obezitatea, hipertensiunea etc.

Simptome

Simptomele clasice ale infarctului miocardic acut sunt durere brusca de piept (in mod specific raspandindu-se spre bratul stang sau partea laterala stanga a gatului), dispnee, greturi, voma, palpitatii, transpiratii si neliniste. Femeile pot avea mai putine simptome tipice fata de barbati, cele mai comune fiind dispneea, slabiciune, o stare de discomfort abdominal si astenie fizica.

In ceea ce priveste durerea resimtita, aceasta este similara cu angina pectorala, insa este mult mai intensa si dureaza mai mult – intre 15 minute si uneori, cateva ore.

Exista cazuri in care pacientii nu prezinta niciun simptom, iar infarctul totusi se produce. Pacienti care resimt in piept doar un disconfort moderat confundat cu indigestie si pacienti care se prabusesc brusc si isi pierd viata avand o stenoza larga.

Din pacate, infarctul miocardic acut este asociat cu o rata de mortalitate de 30%, de aceea, este important ca pacientii sa inteleaga necesitatea consultatiei cardiologice ca metoda de preventie a aparitiei bolii de natura cardiaca.